În brațele oceanului

In ultimele zile tot ascult melodia de mai jos:

Nu stiam despre ce canta tanti acolo, nici acum nu stiu… treaba ei.

And the arms of the ocean are carrying me,
And all this devotion was rushing out of me,
And the crashes are heaven, for a sinner like me,
The arms of the ocean deliver me.

Si la a patruzecea ascultare mi-a picat fisa: Oceanul e Viata, Forta, Dumnezeu sau cum i-o zice aspectului acela inexprimabil de-i mai mare si mai sfant decat orice.

Si zice tanti:

And it’s over,
And I’m going under,
But I’m not giving up!
I’m just giving in.

Oh, slipping underneath.
Oh, so cold, but so sweet.

Master Hugh vorbea candva de o pietricica alba.  Cred ca incep sa o vad. Poate-i doar o iluzie, inca o constructie a mintii mele hiperactive dar nu-mi pasa… azi, pentru cateva momente… nu mi-a mai fost sete.

Leave a Comment