Category: Diverse

Iata o lista care te-ar putea ajuta sa devii in scurt timp o persoana de succes.

Pasul 1: Zambeste

Pasul 2: Ai trecut prin 40% din lista, Felicita-te!

Pasul 3: Realizeaza ca ceva-i in neregula cu lista aceasta

Pasul 4: Incepe sa ai dubii in legatura cu utilitatea acestei liste

Pasul 5: Realizeaza ca nimeni nu are cum sa stie cum arata calea spre succesul tau.

Esti doar tu si ceea ce tu intelegi prin succes. Acum, daca vrei sa ajungi acolo, inseamna ca nu esti deja acolo deci… ceva trebuie sa se schimbe.

De schimbat poti schimba 2 lucruri:

1. Definitia pe care o ai pentru succes. Viata in care traim ar fi invidiata si de regii trecutului. Nu mai reusim sa vedem toate bogatiile prezentului datorita tentintei caraghioase de a tot compara ce avem noi cu ce au altii, ce-i prezent aici cu ce ar putea fi prezent in alta parte, experienta prin care trecem cu experienta prin care credem ca am putea trece in alt context.
2. Ceea ce faci. Daca ai obiective clare si pasesti pe drumul spre a le atinge… atunci deja esti o persoana de succes. Daca obiectivele nu sunt clare sau nu pasesti, esti perfect doar ca ti-ar prinde bine un pic de imbunatatire.

Daca ti-ai clarificat unde vrei sa ajungi, nu mai ramane decat drumul. Drumul se face prin mers, prin fiecare pas spre destinatie. Monitorizarea progresului aduce feedback-ul necesar pentru a ajusta parametrii deplasarii. Din pacate… sunt destul de multe probleme cu monitorizarea. Poate crea o serie intreaga de sentimente negative legate de cat de putin s-a progresat, cat de mult mai este, impresii negative legate de propria persoana (ce spune progresul mic despre mine ca persoana) asa ca-i preferabil sa fie abordata cat mai atent.

Trei lucruri ajuta la optimizarea monitorizarii.

1. Intelegerea modului in care creierul invata. Este un procedeu lent si care se sprijina pe nenumarare esecuri si invatari din esecuri. Toti marii oameni au trecut prin aceste faze.

2. Folosirea inteligenta a emotiilor pozitive. Atunci cand te pregatesti sa masori ceva ce tine de monitorizare, este super util sa fii intr-o stare buna.

3. Mindfulness si compasiune pentru propria persoana.

Pentru persoanele ce vor sa citeasca mai mult despre tendinta de a baga capul in nisip cand vine vorba de monitorizarea deplasarii spre obiectivele pe care le avem, recomand cu deosebita caldura articolul The Ostrich Problem. Sunt 9 pagini de text simpatic si super accesibil cu 4 pagini de referinte spre articole stiintifice.

Să-ți ieși din minți cred că-i cel mai frumos lucru ce ți se poate întâmpla.

Fiecare tradiție produce la un moment dat mistici ce formalizează scoaterea oamenilor din propria minte.

În Est, maestrii zen dau sarcini paradoxale discipolilor: “Care-i sunetul scos de o aplăudare cu o singură mână?”

Unii devin frustrați și abandonează alții își pierd mințile și înteleg.

În Vest e mistica crestină ce cere o deplasare cu o viteză din ce în ce mai mare spre perfecțiune, spre Divin.

Mulți ating viteza maximă, devin la rândul lor frustrați că nu mai pot acceleara și intră în noaptea întunecată a sufletului.
Unii renunță, alții persistă în ciuda ineficienței și la un punct își ies din minți.

Se lovesc brutal de zidul Paradisului și, din energia impactului, mai este format un portal prin care lumina pătrunde în lume.

A fi un jedi consta in a avea o constiinta mai profunda a actului trairii, a fi conectat la Forta Vie.

Viata este intr-un flux continuu, o schimbare perpetua si tendinta mintii este de a contoriza cumva aceasta transformare, de a o incadra si de a-i da un sens.

Sunt doua cai prin care aceasta schimbare poate fi abordata.

Prima cale este rapida si foarte seducatoare prin eficienta pe care o aduce. E calea spre Partea Intunecata a Fortei. E calea judecatii, a diagnosticului si a etichetarii. E calea violentei orientate spre interior: “Sunt un fraier”,  “Sunt un om rau” sau spre exterior: “Sunt mai bun decat X”, “Partenerul meu este egoist.”.  Etichete ce blocheaza curgerea vietii. Etichetele inchid omul intr-o cutie si-l fac mic.

A doua cale implica constientizarea Fortei. Monitorizarea schimbarii este prezenta dar dialogul intern este directionat de acordarea la Forta Vie: “Ce pot invata din aceasta?”, “Cum ma pot imbunatati?”, “Cum imi pot ajuta partenerul sa faca lucrul aceasta mai bine?” Intrebari ce deschid universul de oportunitati in fata expresiei umane.

De multe ori este nevoie sa ne dezvatam de ceea ce am fost invatati, sa ne golim bagajul de balastul primit cadou de la parinti sau de la profesori si sa lasam astfel loc in noi pentru manifestarea Prezentului.

Schimbarea mentalitatii poate fi facuta in 4 pasi:

1. Invata sa asculti vocea Fricii.

Frica este calea sprea Partea Intunecata. Ea are o voce distincta. Atunci cand te gandeste sa te apuci de ceva cu adevarat important iti va sopti “Esti sigura ca poti face lucrul acesta? Poate nu ai suficient talent?”, “Daca o sa esuezi? O sa fii o ratata!”, “Oamenii vor rade de faptul ca ai crezut ca ai talent!”, “Daca nu incerci, poti sa-ti protejezi demnitatea!”

Cand intalnesti dificultati ea iti va zice: “Lucrul acesta ar fi fost super usor daca ai fi avut ceva talent!”, “Vezi, ti-am zis eu ca era riscant. Acum ai aratat tuturor cam cat de limitata esti”, “Nu-i prea tarziu sa dai inapoi, sa gasesti cateva scuze si sa incerci sa-ti recapeti demnitatea.”

Cand apar criticile, e posibil sa auzi “Nu-i vina mea. E vina altcuiva.” Este posibil sa treci deja spre manie fata de persoanele ce-ti ofera un feedback. “Cine cred ca sunt? O sa le arat eu unde le este locul!”  Sau poate ca mania va fi directionata spre interior si un feedback constructiv ar putea fi auzit ca “Sunt dezamagit de tine. Credeam ca esti capabila dar acum vad ca nu esti!”

2. Recunoaste faptul ca ai o alternativa.

Poti sa crezi vocea fricii sau poti sa vii cu propria interpretare la provocari, dificultati sau critici. Poti sa vezi etichete limitative sau poti sa vezi semne ca este nevoie sa-ti schimbi strategia, sa depui mai mult efort, sa-ti extinzi abilitatile.

3. Raspunde Fricii cu Forta

Frica: “Esti sigura ca poti face lucrul acesta? Poate nu ai suficient talent?”
Forta: “Nu stiu daca pot face lucrul acesta acum dar pot invata sa-l fac daca depun suficient efort.”

Frica: “Daca o sa esuezi? O sa fii o ratata!”
Forta: “Majoritatea oamenilor de succes au trecut prin esecuri.”

Frica: “Daca nu incerci, poti sa-ti protejezi demnitatea!”
Forta: “Daca nu incerc, esuez automat. Unde-i demnitatea in asa ceva?”

Cand intampini dificultati:

Frica: “Lucrul acesta ar fi fost super usor daca ai fi avut ceva talent!”
Forta: “Gresit. Toate persoanele de succes au investit efort si pasiune pentru a ajunge unde au ajus.”

Cand te lovesti de critici:

Frica: “Nu-i vina mea. E vina altcuiva.”
Forta: “Daca nu-mi asum responsabilitatea, nu pot repara nimic. Voi asculta, indiferent cat de dureros suna, si voi invata pe cat pot de mult”

4. Foloseste Forta

Abordeaza provocarile cu toata inima. Invata din dificultati si incearca din nou. Asculta criticile si actioneaza.

Asculta vocea emotiilor dar actioneaza din pace.
Invata din feedback-ul primit si actioneaza conform noilor cunostinte.
Priveste Moarea Mica (Frica) dar lasa Viata (Forta) sa se manifeste prin tine.

Constientizeaza vointa Vietii din tine si asuma-ti responsabilitatea pentru a o pune in fapta.

 

In ultimele zile tot ascult melodia de mai jos:

Nu stiam despre ce canta tanti acolo, nici acum nu stiu… treaba ei.

And the arms of the ocean are carrying me,
And all this devotion was rushing out of me,
And the crashes are heaven, for a sinner like me,
The arms of the ocean deliver me.

Si la a patruzecea ascultare mi-a picat fisa: Oceanul e Viata, Forta, Dumnezeu sau cum i-o zice aspectului acela inexprimabil de-i mai mare si mai sfant decat orice.

Si zice tanti:

And it’s over,
And I’m going under,
But I’m not giving up!
I’m just giving in.

Oh, slipping underneath.
Oh, so cold, but so sweet.

Master Hugh vorbea candva de o pietricica alba.  Cred ca incep sa o vad. Poate-i doar o iluzie, inca o constructie a mintii mele hiperactive dar nu-mi pasa… azi, pentru cateva momente… nu mi-a mai fost sete.

Ring the bells that still can ring
Forget your perfect offering
There is a crack in everything
That’s how the light gets in.
— Leonard Cohen in Anthem

Buna prietene drag, ne stim de atat de mult timp. Mi-ai placut de la inceput dar te-am inteles aiurea.

Acum, te inteleg altfel. Nu te inteleg corect, doar altfel.

Cand ne-a facut Cohen cunostinta, m-am indragostit de defectul din tine. Poate oglindirea propriilor defecte mi-a trezit un sentiment de apartenenta, eram din grupul tau, un defect si eu.

Dar nu esti prin defect, si nici prin lumina. Ce esti? Cine esti? Cum esti?

wabi-sabi

Eternul efemer, sunet inghetat in timp, mugur pregatit sa moara in inflorire.

Nu mai stiu nimic.

Nimic, nimic.

Sau stiu ca stiu nimic. Sau poate nu.

Si tot ce simt e aceasta recunostinta intensa ce vine de nicaieri in drum spre nicaieri.

Din mine, spre mine, prin mine.

Sunetul luminii ce razbate prin crapaturile sufletului meu.

Anul asta imi donez ziua de nastere Asociatiei Ovidiu Rom.
Cine vrea sa-mi faca un cadou, sa doneze echivalentul in RON organizatiei.

Pagina asociatiei de pe donatiionline.ro contine informatiile necesare (conturi) cat si o interfata prin care se poate face donatia online.

Am testat mai devreme cu un cadou anticipat pentru mine insumi si functioneaza. 😉

Multumesc anticipat tuturor celor apropiati.

Un rau ce ne taraie pe toti spre uimire.
Uneori apa e lina, alteori involburata.
O cascada, umbra de salcii.

Curgerea lui e un mister pentru cei mai multi.

Dar sunt unii, binecuvantati si blestemati in aceiasi masura.
Vad raul mai clar, ii vad meandrele, vad bifucatii, vad mai departe.

Si daca se gasesc oameni sa-i asculte, sunt binecuvantati.
Dar, de cele mai multe ori, cuvintele lor sunt pline de bizar. O rupere de la prezent. Visari inutile.

In universul Dune, Pardot Kynes, un ecologist visator, le povestea fremenilor despre transformarea unei planete desert intr-o planeta albastra.
Inconstient ca acestia il condamnasera deja la moarte, povestea despre cum efortul generatiilor pe o perioada de 400-500 de ani poate transforma desertul in verdeata.
Povestea lui a fost atat de credibila incat fremenul desemnat sa-l asasineze a preferat sa se sinucida si astfel sa dea forta de profetie povestii.
Si au realizat transformarea. Arrakis a devenit planeta albastra.

Acesta este forta viziunii, forta disciplinarii prezentului pentru un viitor mai bun. Forta acceptarii rolului pe care il ai in istorie.

Lucrul acesta pare a lipsi romanilor. Interesati de nevoile lor imediate, nu le pasa ce se intampla cu doua generatii mai departe.
Consuma asa cum spalarea de creiere ii invata sa consume.
Case mai mari, masini mai mari si mai scumpe. Risipa si egoism maxim.

Cat din resurse sunt dedicate la placerea hedonica a momentului si cat sunt dedicate implementarii unui viitor mai bun?
Iar daca noi suntem momentan intr-o mare buda, oare nu este in parte si alegerilor pe care cei de dinaintea noastra le-au facut?
Sunt ei vinovati? Nu mai vinovati decat sunt noi acum.

Ce putem face? Intr-un cuvant: TOTUL.
Poate deveni Romania o tara exemplu la nivel mondial?
Desigur! Exista atat potential neutilizat in tara aceasta incat daca am recruta si 10% din el Romania ar deveni motorul Europei.
Suna bizar, nu? Dar uita-te in inima ta, ce ai fi tu daca ai da cu 10% mai mult din geniul tau? Ce impact ai avea?
Iti e frica sa privesti acolo. Nu?
Si mie imi e frica!

Dar frica asta pe care imi este atat de greu sa o infrunt singur isi pierde din putere atunci cand o abordez alaturi de aliati.

Aici imi sta speranta si optimismul. Am gasit aliati.
In curand incepe si razboiul.

Azi este Ziua Planetei Pamant.

“Huston, we have a problem! Se pare ca distrugem nava aceasta inainte de a gasi alta unde sa ne mutam.”

Daca facem suficient de multa liniste in suflet uneori putem auzi o voce stinsa, din negura viitorului, un stranepot flamand si insetat intreaba: “Ce ai facut cand cei de langa tine imi distrugeau prezentul”

Cu criza asta si razboaiele din jur, intre dramele marunte ale prezentului, e greu sa te gandesti uneori la responsabilitatea pe care o ai pentru generatiile viitoare, e greu sa te gandesti sa sadesti un pom sau sa lupti pentru lucruri mai putin marete cum ar fi aer curat, apa curata, mancare care sa nu-ti nenoroceasca organismul.

Ce putem face? Pai ia sa vedem ce zice Old Pops:

Some of you young folks been saying to me,
Hey Pops, what’d you mean ‘What a Wonderful World’?
How about all them wars all over the place? You call them wonderful? Hm?
And how about hunger and pollution? They ain’t so wonderful either.
Well how ’bout listening to old Pops for a minute.
Seems to me, it ain’t the world thats so bad, but what we’re doin’ to it.
And all I’m saying is, see what a wonderful world it would be if only we’d give it a chance.
Love baby, love. That’s the secret…yeah.
If lots more of us loved each other, we’d solve lots more problems.
And then this world would be a kisser.
That’s wha’ ol’ Pops keeps saying.

Love baby, love!

Viata si moartea sunt fluxul si refluxul acestei lumi.
Apa marii se retrage pentru a reveni inapoi plina de minuni.

Tot ce este cu adevarat viu moare pentru reinvia.
Doar prin moarte putem reinvia si noi.

Iar daca te trezesti intr-un punct al vietii unde totul pare neschimbat, unde duhoarea statutului incepe sa se faca simtita, alege-ti victima si sacrific-o pe altarul vietii.
Fa-ti o lista cu lucrurile esentiale fara de care viata aceasta nu merita sa fie traita apoi priveste spre neesential.

Alege-ti victima si adu-o in fata altarului vietii.
Multumeste-i ca te-a insotit pana acum si apoi sopteste-i:

“Acum tu trebuie sa mori pentru ca eu sa traiesc.”

De ce sa-mi fie frica de moarte? Cu fiecare moarte sunt mai viu!