Cui ii pasa de pierderea a ceea ce ii este strain?

Ce este cu adevarat al nostru?
Lucrurile? Oamenii?

Lucrurile le “inchiriem” pe o perioada mai scurta sau mai lunga.
Oamenii vin si pleaca dupa cum le este vrerea sau soarta.

Nomazi suntem pe lumea aceasta dar pana nu ne asumam sufletul de nomad vom tot suferi de dezradacinare…

Asadar, ce este cu adevarat al nostru?

Cantecul inimii. Cantecul pe care am fost chemati de dincolo de timp sa-l intonam in aceasta lume. E un cantec plin de bucurie, de daruire si iubire. E un cantec ce tanjeste amarnic sa se faca auzit. El iti sopteste provocator: “Dovedeste ca existi!”

Iar daca vom privi in directia potrivita ii vom vedea pe cei ce-si danseaza deja melodia. Il vom auzi pe Maestru Rumi chemandu-ne:

Vino, vino oricine ai fi
Ratacitor, idolatru, adorator al focului,
vino chiar daca ti-ai calcat legamintele de mii de ori
vino, si inca o data, vino!
Caci aici nu vei gasi o caravana a disperarii!

whirling dervishes

5 thoughts on “Cui ii pasa de pierderea a ceea ce ii este strain?

  1. Totul e trecator. Pacat ca fiecare realizeaza asta ori mult prea tarziu ori niciodata. Cat traieste omul se chinuie sa adune, sa faca, sa acumuleze … dar uita esentialul. Uita ca dovada existentei fiecaruia sunt de fapt ceilalti ce raman.

    1. Poti sa-l cauti pe torente, cred ca aparut (am vazut subtitrarea in romana pe regielive). Eu unul l-am cautat mai de mult, nu l-am gasit si am facut comanda in Elvetia la Trigon Film de trilogia desertului a lui Khemir.

  2. Bună Pităr,

    Vezi tu, acesta este motivul pentru care zău dacă are rost să alergăm încolo şi încoace! Pentru ce? Am uitat să ne bucurăm de ceea ce avem, cum bine zice o carte cu acelaşi nume pe care am redeschis-o zilele trecute. Să mă bucur de ceea ce am, căci nu este nici pe departe puţin, puţin nu este.

Leave a Comment