Si acum raman acestea trei

1C13.13: Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Credinta a cazut prima. Am devenit prea constient de lumea de minciuni si de discordie intretinuta de dogma bisericilor, prea constient de rolul jucat de acestea in indepartarea omului de langa om. Am plecat singur in cautarea Adevarului. La fel ca protagonistul din “Dragoste de viata” am inceput, incetul cu incetul, sa renunt la parti din bagajul pe care il taraiam dupa mine. N-am simtit lipsa la nimic din ce am lasat in urma.

Nadejdea m-a parasit ieri. Probabil ca va ramane prin preajma, urmandu-ma la doi pasi in spate. Nu-i mai acord atentie.

Si acum ramane doar iubirea. Thoreau avea dreptate, sufletul creste prin scadere nu adunare.

8 thoughts on “Si acum raman acestea trei

      1. “Limite” cu sensul de “granite”, a ingradi iubirea prin concepte, teorii, cand alegerea noastra poate fi traire si sentiment … E o tendinta de a mea de a conceptualiza, si mai putin de a trai sentimentul.

Leave a Comment