Lung e drumul si uneori tare anevoios.
Zile obositoare si aparent fara sfarsit.
Un drum ce se incapataneaza sa tina orizontul departe.
Si uneori ajungi la destinatie si destinatia nu-i cu mult mai buna decat drumul.
Toata munca, tot efortul depus, toate chinurile indurate par a fi in zadar.
O recompensa prea marunta.
Si intr-un moment de luciditate iti dai seama. Ai pierdut, ai pierdut inca o lupta pentru ACUM.
Inca un set de clipe in care ai fi putut fi fericit ti-au fost rapite pe vecie.
Si te ridici. Iti privesti ranile, zambesti si mai faci un pas in fata.
Privesc in stanga si in dreapta, a innebunit padurea. Spectacol maiestos pus in scena pentru eternul ACUM.
Clipesc si e gata inca un act. Zambesc si las momentul sa treaca admirandu-l in tacere.
Lung e drumul si uneori atat de frumos.
2 replies on “Lung e drumul”
Trebuie doar sa deschizi ochii sa vezi cat de frumos este!
De multe ori uitam sa facem asta. Stim ca trebuie sa deschidem ochii dar… uitam. 🙂