Am vazut aseara Ikiru. E un film simplu despre un om pe care cancerul l-a trezit la viata.
Realizand ca nu mai are decat 6 luni de trait, dupa prabusirea initiala, se ridica si isi traieste ultimele clipe cu demnitate.
Cum spunea cineva, mesajul transmis de Kurosawa este simplu: “a trai inseamna a iubi, restul este cancer”
E nevoie de ceva atat de dramatic pentru a te trezi? Din pacate, de multe ori, da!
De multe ori nici macar ceva atat de dramatic nu te mai trezeste din anestezia vietii cotidiene.
Maestru spune ca un an de viata valoreaza mai mult decat douazeci de ani de hibernare.
Watanabe-san, personajul din Ikiru, a murit fericit, realizand mai mult in ultimele 5 luni de viata decat in ultimii 30 de ani de munca continua.
In lupta pe care o duce, personajul ii spune la un moment dat unui coleg. Nu-mi permit sa urasc oamenii. Nu mai am timp pentru asa ceva.
Nu vreau sa ajung ca un batran ce pe patul de moarte ii spuse unui vizitator: “Abia acum imi dau seama ca mi-am irosit viata.”
Ar trebui sa traim ca si cum am muri… pentru asta este ce facem…
Cu fiecare zi mai facem un pas catre moarte.
Pasesti cantand sau te pregatesti sa fii ingropat cu cantecul in tine.
Alegerea iti apartine. Este singura alegere pe care esti cu adevarat liber sa o faci.
17 replies on “Exista viata inainte de moarte? Asta este intrebarea!”
Zilele se succed una la fel ca cealalta. Noi nu le delimitam. Aceeasi rutina zilnica si ne cufundam in ea. Ea e viata noastra. Insa existenta noastra devine tragica atunci cand devenim constienti. Constienti de absurdul existentei noastre, precum Sisyphe. Aceeasi munca in zadar, aceeasi rutina. Uitam sa traim fiecare moment ca si cum ar fi ultimul. Si ceva ne trezeste la viata din amorteala. Atunci pretuim viata, pretuim clipa. Si ne dorim ca timpul sa stea in loc. Dar timpul nu ne asteapta si in trecerea lui noi sa pretuim fiecare clipa.
Eu cred ca daca devenim mai constienti, existenta noastra nu mai este tragica. Constienta ne ajuta sa ne traim viata treji, cu adevarat vii.
@Petre: cand incepi sa devii constient, incepi sa “vezi” mizeriile din viata asta… incepi sa vezi manipularea omului de rand (a noastra, a tuturor), incepi sa vezi robot-ismul celor din jur.
E groaznic! Cand esti si tu robotizat, te mai poti intelege cu unul, cu altul… cand devii constient (nu mai esti robot), nu te mai poti intelege cu nimeni.
Gurdjieff spunea: “daca ati putea vedea moartea din oameni, ati innebuni!”…
Nu cred ca e groaznic… cu cat devii mai constient… cu atat ai mai multa compasiune.
Tu ai acuza o persoana care doarme langa tine si da din maini ca a vrut sa-ti faca rau? Nu! ai intelege ca nu este responsabila de ce s-a intamplat.
> Nu cred ca e groaznic… cu cat devii mai constient…
> cu atat ai mai multa compasiune.
Corect! Creste compasiunea si vezi cat de mult sufera ceilalti din lipsa de constientizare.
Sa incerc o comparatie: vezi langa tine o persoana draga in suferinta (sa zicem ca sotia s- imbolnavit de cancer…)! Nu suferi pentru ea? Nu ti se pare groznic?
> Tu ai acuza o persoana care doarme langa tine si
> da din maini ca a vrut sa-ti faca rau?
Nu o acuz! Dar ma apuca groaza… ca, oricat i-as explica situatia, nu ar intelege!
viata ESTE. moartea nu; ea e doar un detaliu, un intermezzo.
sunt norocos sa il pot intelege pe Watanabe-san; am trait anul asta, cat a fost el pana acum, cat in ultimii 2, 3 sau poate 4 la un loc. chit ca primele 4 luni au fost de hibernare, iar anul nu s-a sfarsit. dar nu am cancer :)…, doar ma plictisisem de mine.
Petre, am tot vrut sa iti spun ca dupa ultimele tale postari e limpede ca ai pornit pe un drum. drum bun pe drumul tau!
Multumesc pentru urari.
@rast
“Sa incerc o comparatie: vezi langa tine o persoana draga in suferinta (sa zicem ca sotia s- imbolnavit de cancer…)! Nu suferi pentru ea? Nu ti se pare groznic?”
Oare ea ar vrea ca tu sa suferi?
Simti durere, dar suferinta poate fi evitata. Daca suferi, inseamna ca-ti focalizezi atentia incorect.
Rast, Petre are dreptate: constienta inseamna compasiune, atentie indreptata catre lumina. nu catre intuneric. oricat de mult intuneric ar fi in jurul tau, daca vei fii constient vei vedea tot lumina.
vis-a-vis de omul care da din maini in somn, nu ar trebui sa te apuce groaza ca oricat i-ai explica situatia, nu ar intelege; asta e fateta intunecata. va intelege si el, atunci cand ii va veni vremea. asta fiind fateta luminoasa.
si daca totusi reusesti sa ii explici tu foarte bine, si va intelege???
Osho spune ca pentru a ne trezi, pentru a deveni constienti, primul pas este sa acceptam ca dormim. ca suntem cufundati intr-un somn adanc, pe care in mod gresit il consideram stare de trezie; dar nici vorba sa fie asa ceva.
Eu cred ca o persoana nu ar trebui sa aiba atentia indreptata spre lumina ci spre prezent.
Cat despre trezire… primul pas este sa recunoastem ca nu vrem sa ne trezim. 😉
ntz, atentia spre prezent nu e un scop in sine, ci un mijloc; te va ajuta sa treci si sa vezi dincolo de tine. asta e scopul – sa cunosti ceea ce e dincolo de tine.
hmmm…, eu vreau sa ma trezesc; problema e ca mi-e somn, casc si ma intind, si nu imi pot tine ochii deschisi :)… exact asa fac in fiecare dimineata…
Tocmai am realizat din nou ca am folosit sintagma “ar trebui”…. e un semnal de alarma pentru mine acum… vreau sa scap de ea. 🙂
Constientizarea…Daca exista frumosul in viata ta si il percepi, devii constient de el, te trezesti deodata si lumina zilei iti arata mai clar detalii ale vietii, frumusetea ce nu o percepeai din cauza intunericului. Vedeai poate umbre si credeai ca e realitatea, ca e viata. Sa simti, sa devii constient inseamna sa fii viu cu adevarat. Sunt de acord. Insa viata nu inseamna doar frumos. Daca devii constient, in acel moment te indoiesti, vezi suferinta din ochii celui ce iti este aproape. Esti tot viu atunci, dar esti constient ca nu exista doar frumos asa cum omul e coplesit de dualitatea bine-rau. Exista pasiune si durere. E tragicul vietii,traim si suntem constienti.
Cred ca viata este indiferenta.
Tragicul sau comicul… sunt create de mintea noastra… 🙂
Respect pentru ce scrii ,Petre…Exista lucruri(daca pot sa le spun asa!)cu adevarat profunde in aceasta scurta viata!Este si noapte si zi,este si placere si durere,este si bucurie si tristete….Dumnezeu ni le-a dat pe toate….NE-A DAT INSA SI PUTEREA DE A FI CONSTIENTI,DE A DESCOPERI ADEVARURI,DE A FI TREJI,VII…..DE A VISA CE POATE FI MAI FRUMOS PENTRU OMENIRE…..DE A NE RIDICA IN SFERELE INALTE,DE A FI MAI INTELEPTI,IUBITORI,LUMINOSI SI POATE MAINE VOM FI INGERI!!!
Asa-i, avem puterea de a transcende si binele si raul din aceasta lume.
🙂 cum spune si piesa ,, e bine rau si nu e rau ca e bine totul depinde de tine ” http://www.youtube.com/watch?v=8hQHwjBrkcg